Obiectivul foto (lentilă fotografică sau obiectiv ) este un dispozitiv optic prin care este direcționată lumina pentru a forma o imagine în interiorul unei camere foto, pe un film sau un senzor digital.

Imagini pentru obiectivul aparatului de fotografiat

Structura unei lentile

Elemente

Un element al unui obiectiv foto este chiar lentila optică, formată dintr-o piesă rotundă de sticlă honuită sau de plexiglas. Cele mai multe obiective au câteva elemente combinate într-un tub de lentile care au același ax optic. Două sau mai multe elemente care sunt lipite între ele (fără spațiu între ele) formează un grup.

Suprafețe

Fabricarea unui element pentru obiectivul foto nu este atât de simplă precum ar fi doar fondarea de sticlă. Acela ar fi doar începtul. După fondarea unei piese de sticlă adecvată, suprafețele sale trebuie să fie tocite până când formele plane, convexe sau concave sunt în concordanță matematică și geometrică cu celelalte elemente. Dacă o suprafață trebuie să fie asferică, procesul de tocire devine mai complicat.

După tocire, suprafețele trebuie să fie lustruite până când devin transparente. În zilele noastre, unele sau poate chiar toate suprafețele de pe elementele unui obiectiv sunt îmbărcate într-un material transparent pentru a combate reflexia dintre elemente.

Elementele sunt clasificate ca fiind convergente sau divergente.

Materiale de bază

Materialele de bază pentru obiectivul foto constă fie în sticla optică, fie în materiale din plastic transparent precum sticla acrilică sau plexiglasul. Unele microscoape folosesc lentile fotografice fabricate din petrol, iar unele obiective au și elemente umplute cu apă. O excepție o fac oglinzile unor obiective super tele care sunt făcute din alte materiale.

Sticla crown

Sticla crown este un tip foarte vechi de sticlă, suflată cândva prin coroane pentru a obține formele rotunjite. Variantele sale îmbunătățite au fost folosite și ca sticla optică.

Sticla flint

Sticla flint este fabricată cu o cantitate mare de plumb. Culorile prismatice sunt diferite de cele ale sticlei crown. Acest efect a făcut posibilă construirea unor lentile corectoare de culoare prin combinarea elementlor ambelor tipuri de sticlă pentru neutralizarea efectului de dispersare a culorilor prismatice. Primul set de lentile acromatice a fost construit acum 250 de ani de către opticianul englez John Dollond, în baza cercetărilor sale și ale expertului suedez Samuel Klingenstierna.

Tubul (barrel)

Tubul este un suport care conține toate elementele obiectivului foto.

Apertura

Apertura este o deschidere rotundă în interiorul sau în spatele obiectivului care limitează cantitatea de lumină care pătrunde în aparatul foto. Axul optic al obiectivului trece cu un unghi de 90 de grade prin centrul deschiderii.

Termenul de apertura mai este folosit pentru a deschire cantitatea de lumină transmisă de lentila pentru care dimensiunea deschiderii este un factor determinant. De obicei se poate controla, automat sau manual.  O diafragmă este o apertură rotundă care poate căpăta diverse valori.

Montura

Montura este o parte din obiectivul foto interschimbabil care se conectează la corpul camerei (camera body).

Geometria unei lentile (obiectiv foto)

Axul optic

Axul optic este o linie dreaptă, imaginară, care trece prin centrul elementelor obiectivului foto și care se întâlnește perpendicular cu planul focal.

Centrul optic

Centrul optic este punctul de pe axul optic când trece prin planul de refracție al obiectivului.

Planul focal

Planul focal este este planul pe care o lentilă proiectează imaginea unui subiect clar. De obicei este plat, dar, în special în camerele vechi de la bakelite cu lentile menisc, există un câmp curbat din cauza curburii câmpului unei asemenea lentile. De obicei, centrul unui plan focal este perpendicular cu axul optic, excepție făcând momentele în care mișcările cauzează modificarea geometriei obiectivului. Poziția filmului sau a senzorului digital sensibil la lumină ar trebui să fie identică cu planul focal.

Distanța focală

Distanta focală a unei lentile este distanța din axul optic, de la planul focal, la centrul optic.

Obiective fixe și obiective interschimbabile

Obiective fixe

Obiectivul foto fix este o lentilă fotografică permenent atașata camerei foto, spre deosebire de o cameră care permite schimbarea lentilelelor. Obiectivele fixe sunt montate în special pe camerele foto destinate consumatorilor de rând. Sunt câteva avantaje ale camerelor foto cu obiective fixe: lipsa monturei păstrează camera într-o formă compactă; un obiectiv fix reduce posibilitatea prăfuirii senzorului; o cameră cu obiectiv fix necesită mai puține cheltuieli pentru echipamente adiționale; obiectivele fixe au portabilitate crescută.

Obiective interschimbabile

Obiectivele interschimbabile se găsesc în special la camerele pe care le țintesc consumatorii profesioniști. Avantajele obiectivelor interschimbabile sunt: o gamă largă de distanșe focale (shift, macro, etc); fiecare lentilă poate fi construită pentru situații specifice; longevitate – se poate face un upgrade la aparatul foto (camera body) fără a pierde investiția făcută în obiective.

Un singur obiectiv interschimbabil poate avea un singur tip de lentilă. Sunt și cazul de compatibilitate, când corpuri diferite au aceeași montură. Lentilele auxiliare – dacă aparatul are un obiectiv fix, atunci se găsesc accesorii care permit creșterea puterii lentilei actuale. Acestea pot includ și lentilele de apropiere sau atașamentele de tip tele (telephoto).

Obiective de apropiere și Obiective prime

Prime

Obiectivul foto prim se referă la o lentilă cu o singură distanță focală. Lentilele prime (cu excepția obiectivelor repro), au o apertură maximă mai mare. Această însușire fac din ele o unealtă pentru fotografierea pe lumină redusă. Cu alte cuvinte și cu excepția obiectivelor ultra-wide, prin obiectivele prime se obțin imagini mai puțin distorsionate.

Obiective de apropiere (zoom)

Obiectivul foto de apropiere este o lentilă compusă cu o distanță focală efectiv variabilă. În timp ce perspectiva nu se schimbă, schimba distanței focale a obiectivului permit fotografului să modifice apropierea cadrului fără să se miște. Lentilele de apropiere sunt mai comune decât cele fixe,  dar au mai multe setări care se pot face înainte de fotografia. Majoritatea camerelordigitale sunt echipate cu obiective de apropiere.

De obicei, obiectivele pentru camerele digitale sunt etichetate cu distanța focală echivalentă dacă ar fi fost camere de 35mm. Aceasta este o metodă de comparație a raportului de apropiere dintre camerele pe film și cele digitale. Dacă rezultatul împărțirii numărului mai mare la numărul mai mic este apropiat de 3, atunci e normal, dacă e mai mare de 4 atunci ar trebui să fie reglat.

Sursa: http://camerapedia.ro/lentila-obiectivul-foto/

Reclame